La multi ani, Andreea, Andrei!

credit foto: http://prayingwithmyfeet.blogspot.com/

Ana

M-AM INDRAGOSTIT !

Neee, nu de el, de el sunt demult si - probabil- :)) iremediabil !
De un cantec, domne' ! =))
Pe care l-am audiat prima data la Loredana, astazi, si pe care apoi l-am ascultat aproape continuu toata seara, caci ziua am fost plecata teleleu - va pove' maine, sau vad eu cand si daca...
Vai,draga Loredana ce mi-ai facut tu  mie si, mai ales vecinilor mei,obisnuiti cu salam, nu din acela de dulce, de manele =))
Si, iata impricinatu' :D



Voua va place? :D

Cu siguranta nu mi-ar fi placut la fel daca doar audio era,da' asa video, mi se pare tare reusit.
[ E si o parte care nu imi place: Turcescu! ( prietenii stiu dc :D )  ]

Si mie imi e greu sa ii zic, cred ca nu e "specific femeiesc"  :)) insa cel mai mult ma amuz cand  el face pe duru ;)


Sa avem o saptamana linistita, fara cutremure, nici macar sociale! ( anunta la meteo cum ca maine vor fi 22 de grade, oare? Dupa cele 8 de astazi? )


Ana

Imi plac teribil!

Nu cred ca mai cumpar brad anul acesta... chiar daca as avea banii necesari,nu prea mai am chef. Am zis!
Dar imi plac terbil aceste decoratiuni naturale:

Imaginile le-am gasit AICI . Mai sunt inca multe frumoooaaaasee!
Asa-i ca sunt faine? Oare voi putea?:))
Vom vedea!
Seara buna!
Ana

Bread for the Journey

Psalmul 142

1.	Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta.
2.	Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta.
3.	Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri.
4.	Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu.
5.	Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit.
6.	Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat.
7.	Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt.
8.	Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu.
9.	Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne.
10.	Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii.
11.	Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu.
12.	Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Dulciuri cu mere de post

Prajitura postului ( la noi in casa) si chec.

1) Prajitura cu mere ( cu aluat fraged)

Aluat fraged:

* Foaia 1:

- 18 linguri de faina;

- 18 linguri de apa minerala;

- 18 linguri de ulei;

Se framanta si se intinde o foaie cu sucitorul, pe care o lasam pe planseta;

* Foaia 2:

- 18 linguri de faina;

- 18 linguri de ulei;

Se framanta si frimiturile respective de coca se rastoarna peste prima foaie

Se impatureste impreuna cu prima foaie si se intinde cu sucitorul de cateva ori, apoi se face un dreptunghi din aceasta coca si se pune intr-un castron de plastic in frigider pentru o ora.

Intre timp se spala merele,se presara zahar sau indulcitor ( eu am facut-o cu indulcitor).Cine doreste poate pune scortisoara,sau esente.(noua ne place fara)

Dupa o ora se scoate aluatul din frigider,se taie in doua, dintr-o parte se face o foaie cu sucitorul care se aseaza in tava aragazului- unsa cu ulei in prealabil.

Se rastoarna merele rase si stoarse de zeama pe care si-o lasa, se intinde a doua foaie si se da la cuptor.

Optional se poate face un sirop ( eu am facut unul tot cu fructoza) care se lasa sa fiarba pana se injumatateste lichidul.

Se toarna siropul peste prajitura -dupa ce ati oprit aragazul- si se mai lasa prajitura in cuptor pret de cateva minute, dar cu usa cuptorului inchisa.

2) Chec cu mere

 Sunt deja istorie caci le-am pregatit sambata trecuta, cand am avut musafiri.PEntru ca am avut si oaspeti care nu tineu post, am avut pentru si niste dulciuri cumparate  :D

Si pentru toata lumea suc natural din rodii si mandarine.

O duminica placuta!
Ana

Ghiveci turcesc

Ingrediente:

cartofi,
fasole verde( congelata);
doi ardei grasi, rosu si  verde;
o vanata;
un dovlecel;
2 cepe;
cativa catei de usturoi;
ardei iute uscat;
ulei de masline;
sos de soia ( optional)
sos UncleBen's (optional)
sos de rosii
sare, piper, doua cani cu apa rece.

MDP
Se pun toate legumele spalate si taiate intr-un vas de lut ( eu le-am pus in tuci) se adauga si condimentele, uleiul si apa, se acopera vasul cu folie de aluminiu, si un capac peste si se lasa cam 45 de minute o ora pe foc. Apoi se indeparteaza capacul si folia si se serveste cu orez integral prajit.
Reteta am vazut- o pregatita de o turcoaica la Euforia Cuisine, e adevarat ca ea facuse ghiveciul cu carne de vita ( dupa post il voi pregati si eu asa, a fost delicios  de post, cu carne probabil va si mai grozav)

Pofta buna!

Ana

Friday Flowers

In fiecare zi de vineri, bloggerii posteaza pe blogul lor o fotografie proprie cu buchete sau doar o singura floare. Cu siguranta "este voie" sa scrii si ceva pe langa aceasta fotografie, insa nu obligatoriu.

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), copiati in postarea "Friday Flowers" de pe blogul vostru codul HTML

<a target="_blank" href=" http://jurnalulanei.blogspot.com/2009/08/ce-este-friday-flowers.html "> <img border="0" src=" http://i842.photobucket.com/albums/zz342/jurnalulanei/bannerfriday-1.jpg " /></a>

al banner-ului apoi lasati numele vostru si un link catre postarea voastra la comentarii.

Un sfarsit de saptamana excelent!

Ana

Bucatele de viata

Loredana mi-a predat o leapsa.  Mai demult decisesem ca nu imi voi mai expune deloc viata, si asta pentru ca m-am saturat de muste urat-bazaitoare care nu au altceva mai bun de facut decat sa bantuie pe la comentarii incercand sa isi lase frustrarile si veninul .
Doar ca de dragul Loredanei voi raspunde acestei provocarii ignorand total mustele verzi si urat mirositoare.
Asa ca,daca ai chef de comentarii anonime si pline de ura si venin, nu te astepta sa te iau in seama. :D Ajungi la spam fara sa imi pierd vremea sa citesc murdariile unor minti inguste si invidioase, cu initiativa proprie sau comandata care incearca sa spurce un loc pe care il voi mentine asa cum doresc eu: curat si pentru prieteni!

Viata mea nu este deloc o telenovela, nu as putea spune ca am trait experiente extraordinare.
Mi-e draga rau copilaria mea,desi nu a fost lipsita de griji si suparari...

Cei care ma citesc stiu deja ca la 5 ani mi-am pierdut tatal, intr-un stupid accident de masina, drept pentru care foarte multa vreme am avut frica de masini, as putea spune ca nici acum nu sunt asa de fericita si de fara griji cand ma urc intr-una, insa am invatat sa imi controlez  cat de cat emotiile de genul acesta.
Si spun ca am invatat sa imi controlez acest gen de emotii si frici pentru ca tata, pana sa moara ( era convins ca nu apuca 40 de ani, si asa a fost) a pus-o pe mama sa ii promita ca ma va feri de apa pana la varsta de 18 ani, drept pentru care chiar si acum la apa mai mare de brau nu intru :))

Am invatat greu sa imi placa lectura. iar daca imi place sa citesc o datorez mamei,care ma lua in casa in orele de somn, si imi citea...iar la un moment dat imi cerea sa citesc eu in continuare...pana intr-o zi cand nu a mai fost nevoie nici sa ma ia cu forta de la joaca si nici sa ma puna sa citesc.... apoi abia ma facea sa mai ies si din casa ...

Am fost un copil cuminte si ascultator, lucru pe care il vad din ce in ce mai rar la elevii mei...

Am intrat la ce facultate am vrut, chiar daca familia mea isi dorea sa fac ASE-ul :D
Eram paralela cu matematica, si habar nu aveam cu ce se mananca ASE-ul,dar am avut curaj sa ii spun mamei intr-o zi "eu nu dau nici daca ma omori la ASE! Vreau sa fac... asta !",si asta a am facut spre surprindera tuturor, caci eu singura spuneam cand eram copil ca "eu profesoara, ca sa ma lupt cu toti tampitii facuti la betie nu ma fac". Bine, exprimarea  nu era  asa caci o incasam de nu ma vedeam,daca as fi avut tupeul sa vorbesc urat, cred ca nici nu stiam atatea cuvinte urate pe atunci.
Pe acestea le-am invatat la Bucuresti :))

Am intrat la facultate a 7-a pe lista, iar cand au inceput cursurile am crezut ca mor: voiam cu disperare sa ma intorc acasa caci nu  am reusit decat cu foarte multa greutate sa ma obisnuiesc departe de mama, in Bucuresti-ul acesta murdar si pestrit, ma simteam dezradacinata, a nimanui, un pribeac fara nici un sens. Plecam de acasa luni dimineata, mergeam direct la cursuri ,iar miercuri gaseam deja o scuza sa revin in oraselul meu natal,spre disperarea mamei care nu mai stia cum sa imi spuna ca trebuie sa suport tot disconfortul pentru ca sa "ajung ceva in viata! Mama, se rasuceste taica-tau in mormant sa te vada ca ajungi doar functioana la banca, din doi parinti titrati trebuie sa ajungi si tu cu propria calificare, tu ai ales ce vei face, trebuie sa termini.ceea ce ai inceput!"

In facultate faci multe chestii inutile, carora nu le gasesti nici un sens, acum stiu foarte bine ca nu mereu faci doar ceea ce ti-ar placea, si ca esti nevoit sa inveti bazaconii,doar pentru ca ele sunt  in programa.

Un moment trist al vietii mele, si o rana  care nici acum nu este vindecata a fost in anul  3 cand mi-a murit bunica ( mama mamei), cea care m-a crescut practic.
Atunci s-a rupt lumea mea, am ramas fara un sprijin caruia si acum ii simt acut lipsa...
Mergeam pe strada, in Bucuresti, unde oricum nu te cunoaste nimeni si plangeam,nu imi puteam reprima lacrimile, sesiunea care a urmat a fost cea mai grea din viata mea, atunci am avut si primul si singurul examen lasat pe toamna...
Tot atunci am cumparat apartamentul in care locuim, iar acum regret ca nu am cautat mai mult si ca m-am oprit la prima vizionare. Atunci parea o alegere reusita, acum e un dezastru... prietenii stiu de ce :D

Dupa care a venit operatia de colecist care mi-a schimbat viata..... in bine ar trebui sa spun ,caci daca nu o faceam eram de mult oale si ulcele, dar nu in chiar asa de  mult bine, insa nu vreau sa vorbesc despre asta prea mult.

A urmat apoi tot ceea ce puteam sa fac pentru cariera mea: examenul de titularizare, cumplit de greu,dar la care am reusit, definitivatul si apoi gradele didactice. Din acest punct de vedere sunt perfect multumita.

Am bineinteles si nemultumiri , dar care se pot transforma in multumiri de exceptie, voia Domnului!

E greu cu leapsa aceasta, nu stiu cat am reusit sa transmit emotiile mele de - o viata... :D

Si pentru ca e greu,nu oblig pe nimeni sa raspunda, insa pasez leapsa aceasta mai departe cu speranta ca ii vor da curs: lui Niko, doamnei Elena , Liei, Andreei si Victoriei

O zi frumoasa!

Ana

Povestea stancii...

Un om dormea in coliba lui, cand dintr-odata, intr-o noapte, camera s-a umplut de Lumina si i-a aparut Dumnezeu.
Domnul i-a cerut sa faca o munca pentru el si i-a aratat o stanca mare din fata colibei. I-a explicat ca va trebui sa impinga piatra zilnic, cu toate puterile sale, ceea ce omul a si facut.

Multi ani a muncit din greu, de la rasaritul la apusul soarelui, impingea din toate puterile, cu umerii proptiti pe suprafata masiva si rece a stancii de neclinitit. In fiecare noapte barbatul se intorcea trist si istovit in coliba lui, simtind ca intreaga zi a irosit-o degeaba.
Tocmai cand barbatul era mai descurajat, “adversarul” (Satana) a decis sa-si faca aparitia in gandurile plicitisite ale acestuia :
  - De atata timp impingi piatra si ea nici nu s-a clintit.
Asa incat omul a ramas cu impresia ca sarcina lui este imposibil de realizat si ca toata munca lui va fi un esec.
  Aceste idei l-au deprimat si descurajat pe barbat.
“Adversarul” i-a spus:
- De ce te distrugi singur pentru asta? Petrece-ti timpul facand doar un efort minim si te vei simti mai bine.

Barbatul ostenit tocmai asa isi propusese sa faca, dar inainte de asta a decis sa se roage si sa-si spuna pasul lui Domnului.

- Doamne, a spus, am muncit mult si greu pentru Tine, adunandu-mi toate puterile sa fac ce mi-ai cerut. Acuma, dupa atata timp, nu am reusit sa misc piatra nici cu jumatate de milimetru. Cu ce am gresit? De ce am esuat?”

Domnul i-a raspuns intelegator:
- Prietene, cand ti-am cerut sa-mi slujesti si tu ai acceptat, ti-am spus ca sarcina ta era sa impingi cu toate puterile in stanca, ceea ce ai si facut.

Niciodata nu am spus ca astept ca tu sa o misti. Sarcina ta era doar sa impingi.

 Si acum vii la Mine obosit spunand ca ai esuat. Dar chiar asta e realitatea??? Priveste la tine…

Bratele iti sunt puternice si musculoase, spatele e vanjos si bronzat, mainile iti sunt batatorite de atata apasare, picioarele ti-au devenit solide si puternice.

Te-ai dezvoltat mult si capacitatile tale sunt peste ce te-ai fi putut astepta sa ai.

Adevarat, nu ai miscat stanca. Dar vocatia ta a fost sa ma asculti si sa impingi, ca sa-ti pui la incercare credinta si increderea in intelepciunea Mea.

Ceea ce ai si facut. Acum Eu, prietene, voi muta stanca.

  Cateodata, cand auzim cuvantul lui Dumnezeu, avem tendinta sa ne folosim gandirea pentru a descifra ce vrea El, cand, de obicei, El nu ne cere decat simpla ascultare si incredere in El.
Cu toate ca noi credem ca prin credinta mutam muntii, de fapt tot Dumnezeu este cel care ii muta din loc.
  “Dumnezeu nu ne cere minuni. Acelea le face El.” – Arsenie Boca

via email

Ana 

 

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE CUVIOSULUI ANTONIE DE LA IEZERUL-VÂLCII (23 NOV.)

Cuviosul Antonie
de la Iezerul-Vâlcea
(23 Noiembrie)

VIAŢA ŞI NEVOINŢELE

Numeroşi au fost sihaştrii români cu viaţă sfântă, care s-au nevoit de-a lungul veacurilor prin pădurile seculare şi prin peşterile tăinuite în adâncul munţilor Carpaţi. Însă, cu voia lui Dumnezeu, cei mai mulţi dintre ei au rămas necunoscuţi, iubind mai mult liniştea şi străinătatea pe pământ pentru dragostea lui Hristos, care S-a jertfit pe cruce pentru mântuirea oamenilor.

Unul dintre marii sihaştri ai Carpaţilor a fost şi Cuviosul Antonie de la schitul Iezeru-Vâlcea, numit de credincioşii din partea locului „Sfântul Antonie Sihastrul”. Acest preacuvios părinte este cel mai renumit sihastru al Olteniei de la sfârşitul veacului al XVII-lea şi începutul celui următor. Numele şi nevoinţa lui ne amintesc de Sfântul Daniil Sihastrul de la Putna lui Ştefan cel Mare, din secolul al XV-lea.

Cuviosul Antonie Sihastrul a văzut lumina vieţii într-unul din satele subcarpatice ale judeţului Vâlcea. Având din copilărie o viaţă aleasă şi multă evlavie pentru nevoinţa călugărească, mergea mereu să se închine pe la numeroasele mănăstiri şi schituri din partea locului, ca şi pe la chiliile sihaştrilor care îşi căutau liniştea în munţi. Apoi, urmând sfatul egumenului de la schitul Iezeru-Vâlcea, a luat crucea lui Hristos, tunzându-se monah în acest schit cu totul retras de lume. Aici se nevoiau pe atunci câţiva schivnici iubitori de linişte, de rugăciune şi post, care i-au dat tânărului monah Antonie o creştere cu totul duhovnicească, deprinzându-l cu tăcerea, cu postul, cu privegherea de noapte, cu smerenia şi mai ales cu neîncetata rugăciune.


După câţiva ani râvnitorul sihastru, sporind în nevoinţă şi aprinzându-se cu mare dragoste pentru Hristos, dorea să urmeze cuvioşilor sihaştri de demult şi să se retragă în munţi la fericita linişte, pentru a se desăvârşi în rugăciune şi sfinţenie. De aceea, adeseori umbla pe la chiliile cuvioşilor care pustniceau în adâncul codrilor şi le cerea sfat şi binecuvântare. Apoi, rugându-se mult lui Dumnezeu, cu post şi privegheri de toată noaptea, şi alergând la ajutorul Maicii Domnului, ocrotitoarea schitului Iezeru, a primit încredinţare de sus să se retragă la nevoinţa pustnicească, spre care mulţi călugări alergau.

Astfel într-armându-se Cuviosul Antonie, prin anul 1690, a plecat câţiva kilometri mai sus de schitul Iezeru, în muntele cu acelaşi nume. Acolo umbla din loc în loc în căutarea unei peşteri de piatră pentru chilie şi paraclis. Deci mult căutând şi rugându-se lui Dumnezeu, a aflat o peşteră mică în stâncă si s-a sălăşluit în ea. Aceasta îi era chilie şi loc de rugăciune, casă de nevoinţa şi adăpost trupului ostenit de post şi metanii. Dar sufletul său nu avea deplină odihnă din cauza lipsei unei biserici în apropiere, în care să-şi înalţe inima şi mâinile la rugăciune ziua şi noaptea. Atunci s-a rugat din nou Maicii Domnului şi îndată a început să sape alături un mic paraclis în stâncă. Şi a lucrat la el singur, cu mâinile sale, trei ani de zile, cu dalta şi cu ciocanul. Apoi a pus o catapeteasmă, icoane şi cele de trebuinţă, iar când toate au fost gata, Cuviosul Antonie a chemat pe episcopul Râmnicului, Ilarion, să-l sfinţească. În această mică biserică săpată în stâncă, s-a rugat fericitul ziua şi noaptea lui Dumnezeu, împreună cu îngerii din cer, până la sfârşitul vieţii sale.

Dar nevoinţa acestuia, posturile cele îndelungate de câte trei zile şi chiar mai mult, privegherile de toată noaptea, luptele cu nevăzuţii vrăjmaşi care nu pot răbda smerenia şi ostenelile sfinţilor, rugăciunea cea de văpaie şi lacrimile cele neîncetate izvorâte din inimă, cine dintre noi le poate spune? Că niciodată nu dormea mai mult de două sau trei ore pe noapte, nici nu mânca altceva decât pesmeţi de pâine înmuiată în apă şi sare, cu puţine legume pe care singur le cultiva în mica lui grădină. Apoi neîncetat repeta „Rugăciunea lui Iisus” din inimă şi citea Psaltirea, cu multe lacrimi de umilinţă.

Pentru multele sale osteneli, Cuviosul Antonie a primit de la Dumnezeu darul mai-înainte-vederii şi al vindecării suferinţelor omeneşti. Că oricine venea la peştera lui şi-i cerea cuvânt de folos şi rugăciune îndată i se împlinea cererea. Însă el avea şi câţiva ucenici în schitul Iezeru, care îl cercetau în zile de sărbători, şi-i aduceau cele de nevoie. Unul dintre aceştia a fost şi „Duhovnicul Nicolae Ierei”, care cunoştea cel mai bine nevoinţa Cuviosului Antonie. Acesta l-a înmormântat după săvârşirea sa din trup şi apoi i-a scris viaţa.

Prin anul 1700, schitul Iezeru, ctitoria voievodului Mircea Ciobanul (1553), era în parte ruinat, iar biserica de piatră se afla în paragină. Atunci episcopul Ilarion de la Râmnicu-Vâlcea, împreună cu credincioşii din satul Cheia, la îndemnul Cuviosului Antonie Sihastrul au refăcut atât biserica de piatră, cât şi chiliile, între anii 1700-1705. Citim în pisania ei: „Această sfântă biserică, unde se prăznuieşte Ovedenia (Intrarea Maicii Domnului în Biserică), făcutu-o-au dintru-întâi răposatul Mircea Voevod cu doamna Chiajna, la leat 7061 (1553) şi prin trecerea vremilor, din necăutare, s-au surpat. Iar mai pre urmă s-au prefăcut de iubitorul de Dumnezeu chir Ilarion, episcop, ajutând şi Antonie schimonahul…”.

Tradiţia spune că acest mare sihastru contribuia el însuşi la rezidirea bisericilor şi a chiliilor de la Iezeru, fiind cu metania, din acest schit şi foarte râvnitor pentru casa lui Dumnezeu, slăvit neîncetat de oameni şi de îngeri. Dar nu numai atunci, ci de multe ori cobora Cuviosul Antonie de la peştera sa la schitul Iezeru, mai ales la marile praznice, pentru a asculta Sfântă Liturghie şi a se împărtăşi cu Trupul şi Sângele lui Hristos. Apoi, după ce lua masa împreună cu fraţii din mănăstire şi dădea sfaturi folositoare de suflet ucenicilor săi, se urca din nou la peştera sa tăinuită pe munte, în desişul codrilor, Însă nu numai prin mănăstiri avea ucenici, ci şi prin sate şi prin oraşe avea credincioşi care, auzind de sfinţenia vieţii lui, alergau la schitul Iezeru şi la peşteră, să primească sfat şi rugăciune de binecuvântare.

Numele Cuviosului Antonie se făcuse cunoscut şi peste Carpaţi, până în nordul Transilvaniei, de unde coborau credincioşii pe valea Jiului şi a Oltului, pentru a se învrednici de sfintele sale rugăciuni şi a se atinge măcar de hainele lui. Unul dintre aceşti ucenici a fost şi „smeritul între ieromonahi chir Nicolae sin Nicoli ot Teiuş” (= fiul lui Nicolae de la Teiuş), care mergea regulat cu cele de nevoie la peştera Cuviosului Antonie. Că auzind el de acest vestit sihastru, a părăsit Transilvania şi s-a făcut călugăr la schitul Iezeru, devenind cel mai apropiat fiu duhovnicesc al acestuia. Apoi, tot cu sfatul lui, Nicolae a fost făcut preot şi duhovnic în schit de către episcopul Ilarion de la Râmnicu-Vâlcea şi săvârşea uneori Dumnezeiasca Liturghie la paraclisul Cuviosului Antonie din peşteră.

După 28 de ani de aspră nevoinţă şi sihăstrie, Cuviosul Antonie Sihastrul, bineplăcând lui Dumnezeu, şi-a dat sufletul în braţele Lui, înainte de anul 1714. Ucenicul său, „Duhovnicul Nicolae Ierei”, l-a îngrijit în peşteră în ultimele lui zile, împărtăşindu-l cu Preacuratele Taine. Apoi, mult plângându-l ucenicii – călugări sihaştri şi credincioşi de pretutindeni -, a fost prohodit şi înmormântat de egumenul schitului Iezeru cu toată obştea, lângă uşa paraclisului săpat cu mâinile sale în stâncă, alături de peşteră, unde se află şi astăzi. Multă vreme fiii săi duhovniceşti – chiar şi credincioşi de prin sate – urcau pe muntele Iezeru cu colivă, untdelemn şi lumânări în mâini şi, după ce se închinau în micul paraclis, făceau metanii şi plângeau la mormântul unde se odihnesc moaştele Cuviosului Antonie, pe care îl cinsteau ca sfânt. Apoi săvârşeau slujba parastasului, aprindeau sute de luminări şi candele, se închinau în „Peştera Sfântului Antonie” de alături, unde s-a nevoit bunul ostaş al lui Hristos 28 de ani, răbdând cumplite ispite de la diavoli, şi la urmă coborau de pe munte, fiecare la ale sale, cerând ajutorul şi rugăciunile părintelui lor sufletesc. Această tradiţie s-a păstrat până în veacul nostru în partea locului şi mai ales în schitul Iezeru, al cărui ctitor a fost.

La câţiva ani de la săvârşirea Cuviosului Antonie Sihastrul, ucenicul său, „Duhovnicul Nicolae Ierei” de la Iezeru, i-a scris scurt Viaţa sa, ca cel ce o ştia cel mai bine, în care spune printre altele: „…poftind (Schimonahul Antonie) să fie îndeletnicit singur, ca să se poată lupta împotriva celui măestru şi ieşind din mănăstire şi cercând prin locuri pustii şi căutând sălaş de îndeletnicit, cu voia lui Dumnezeu, au găsit această peşteră…”.

Astăzi se mai păstrează chilia cuviosului, denumită de toţi localnicii „Peştera Sfântului Antonie”, precum şi bisericuţa săpată în piatră, în stare de paragină. Lângă uşa acestei mici biserici se află mormântul Cuviosului Antonie Sihastrul cu moaştele uitate ale unui sfânt român care se roagă înaintea Preasfintei Treimi pentru noi toţi.

Ierom. Ioanichie Bălan

Sursa: Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Sfinţi români şi apărători ai Legii strămoşeşti, E.I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 1987, p. 496-499, Cuviosul Antonie Sihastrul de la Iezeru-Vâlcea VIA http://www.sfintiromani.ro/ro/pagina/226/noiembrie_antonie_de_la_iezer_viata.html


Ana

Acatistul Sfantului Antonie de la Iezeru Valcea

Antonie de la Iezeru Valcea - Sfant Cuvios !
(23 noiembrie)
Obisnuitul inceput
Condac 1.

Ravnitor al Iubirii de Dumnezeu si invapaiat de Dumnezeiescul Dor, te-ai aratat un Nou Antonie cu nevointele si luptele duhovnicesti, impodobitor al Chipului monahicesc, te-ai facut Parinte al multora si grabnic ajutator, pentru care si noi cu cinstire iti cantam:

Bucura-te Sfinte Prea Cuvioase Parinte Noule Antonie.

Icos 1.

Ales de Dumnezeu, pentru Virtutile parintilor tai, ai urmat Calea cea incredintata, inmultind Talantul ca un vrednic Iubitor de cele Sfinte, lucrand ziua si noaptea in Via Lui Hristos, pentru care ai primit plata ostenelilor tale.

Bucura-te Urmasul Virtutilor Parintesti,

Bucura-te Ales bineplacut al Lui Dumnezeu,

Bucura-te cel impodobit cu Darurile Ceresti,

Bucura-te cel ce ti-ai Sfintit Firea cu acestea,

Bucura-te Pamant bun al semanaturii duhovnicesti,

Bucura-te Margaritar dezgropat din tarina,

Bucura-te ca ai crescut Pom cu multe Roade,

Bucura-te ca si noi ne hranim din acestea,

Bucura-te iti cantam si noi Fii duhov­nicesti,

Bucura-te ajutatorule in toate nevoile,

Bucura-te biruitorule al ispitelor Sufletesti si trupesti,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 2.


Ca si marele Antonie, ai fost din tinerete plin de Dor Dumnezeiesc, cu alergare neobosita spre cele Ceresti, cu ravna si lepadare de toate cele nefolositoare, cantand neincetat: ALILUIA.



Icos 2.

De la inceput ai pus inainte cele Sufletesti si apoi cele trupesti, castigand Vederea cea mai presus de fire, prin Lumina HARULUI, ce ai primit-o ca DAR de la Dumnezeu.

Bucura-te urmatorule Marelui Antonie,

Bucura-te asemenea lui ravnitorule,

Bucura-te ca in Chip propriu te-ai induhovnicit,

Bucura-te ca in Pamant nou, Roada noua ai crescut,

Bucura-te ca in fire proprie HARUL l-ai primit,

Bucura-te Vas Ales al Apei duhovnicesti,

Bucura-te Fiu vrednic al neamului tau,

Bucura-te Mostenitor de cinste al Darurilor Sfinte,

Bucura-te Lucrator harnic al celor incredintate,

Bucura-te purtator cu nadejde al Crucii Lui Hristos,

Bucura-te neclatit in credinta Mantuirii,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.



Condac 3.

Dorinta ta sa mergi la Sf. Munte Athos a fost oprita, ca sa faci din Sihastria ta un Nou Munte Athos, impodobit cu aceleasi nevointe duhovnicesti si cantari fara oprire de ALILUIA.



Icos 3.

In Pestera ta sapata in stanca, Paraclis Sfant ai facut, unde ziua si noaptea te Rugai pentru propriul Suflet si pentru toti, prin Jertfe Liturghiei Lui Hristos.

Bucura-te Iubitorule de Dumnezeu,

Bucura-te cautatorule de cele Sfinte,

Bucura-te ravnitorule al Bisericii Lui Hristos,

Bucura-te doritorule al Impartasirii Liturghiei,

Bucura-te inchinatorule al Jertfei Crucii Lui Hristos,

Bucura-te ca din proprie Inima Paraclis ti-ai facut,

Bucura-te ca Altar in Inima ti-ai cladit,

Bucura-te ca Potir Viu Lui Hristos te-ai aratat,

Bucura-te ca Prescure Vie Lui Te-ai daruit,

Bucura-te ca Chip al Liturghiei te-ai prefacut,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.



Condac 4.

Om cu firea erai, dar te-ai facut aseme­nea Ingerilor, ca te-ai ridicat de la cele pamantesti la cele Ceresti, cu Rugaciunea si cantarea de ALILUIA.



Icos 4.

Multe piedici ti s-au pus in cale, dar peste toate ai trecut, cu insetare nepotolita de cele Dumnezeiesti, prin care si noi ne intarim, laudandu-te.

Bucura-te alergatorule dupa cele Ceresti,

Bucura-te insetatule dupa cele Dumnezeiesti,

Bucura-te cel care ai descoperit inselaciunea,

Bucura-te cel care ai calcat peste ea,

Bucura-te, care pe satana ai rusinat,

Bucura-te ca mintea ti-ai smerit,

Bucura-te ca minte de Har ai dobandit, Bucura-te ca Inima de carne, in Inima de Duh ai prefacut,

Bucura-te ca sangele trupesc in cel duhovnicesc l-ai schimbat,

Bucura-te ca Om suprafiresc te-ai facut,

Bucura-te ca ochii de Suflet ti-ai deschis,

Bucura-te ca Vederea de Duh ai primit,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.



Condac 5.

Puterea cea de Sus te-a intarit, sa urci fara oprire la cele Inalte, desi Om neputin­cios erai, neclintit stand ziua si noaptea in cantarea de ALILUIA.
Icos 5.

Cu cat te nevoiai mai mult, cu atat duhurile rele te ispiteau cu tot felul de

momele, dar prin Credinta si Nadejde, pe toate le-ai invins.

Bucura-te Fiu al Dumnezeiestii Imparatii,

Bucura-te lacas al Sf. Duh,

Bucura-te Faclie a Luminii de Har,

Bucura-te privire patrunzatoare pana inlauntru,

Bucura-te Vazator al celor nevazute,

Bucura-te floare de Piatra duhovniceasca,

Bucura-te Izvor din Stanca,

Bucura-te Biserica Vie a Lui Hristos,

Bucura-te Liniste de Cantare Lui Dumnezeu,

Bucura-te cel imbogatit cu Sufletul,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 6.

Nevoindu-te cu toate ostenelile pustnicesti si mai ales cu Slujirea Sf. Liturghii, ai primit cu adevarat Impartasirea Lui Hristos, cantand ALILUIA.

Icos 6.

Nu ai plecat la pustie ca sa fugi de Oameni, ci ca sa te apropii si mai mult de Dumnezeu, ca sa fii si mai de ajutor celor necajiti.

Bucura-te Parinte inteleptit de Har,

Bucura-te cuvios al celor Sfinte,

Bucura-te luptator neobosit cu cele potrivnice,

Bucura-te Slujitorule al Imparatiei de sus,

Bucura-te Credinciosul Evangheliei Lui Hristos,

Bucura-te Stalp de viata monahiceasca,

Bucura-te icoana de traire sihastreasca,

Bucura-te Povatuitor iscusit al calugarilor,

Bucura-te deslusitor al tainelor ascunse,

Bucura-te descoperitorul vicleniilor ucigatoare,

Bucura-te impacarea invrajbitilor,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 7.

Tot mai mult doreai cele duhovnicesti, facand din Paraclisul Pesterii unde sihastreai, un colt de Rai, cu neincetata cantare de ALILUIA.

Icos 7.

In Rai era Pomul Vietii, iar in sihastria ta era Liturghia Lui Hristos, Noul Pom al Vietii celei nemuritoare.

Bucura-te Om Ingeresc,

Bucura-te Inger omenesc,

Bucura-te tainuitorule al Darurilor de Sus,

Bucura-te cel ce ai castigat Viata de Rai,

Bucura-te slujitorule al Dumnezeiestii Petreceri,

Bucura-te ca pe sarpele caderii l-ai rusinat,

Bucura-te ca in picioare capul lui l-ai calcat,

Bucura-te ca prin Mantuirea ta si noi ne Mantuim,

Bucura-te ca urmandu-te, Darurile tale primim,

Bucura-te cel ce te-ai Unit cu Dumnezeu,

Bucura-te ca prin aceasta pacatul l-ai biruit,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 8.

Ca un Luceafar al Dragostei de Dumne­zeu, ai stralucit prin desele privegheri de toata noaptea, alungand intunericul inselaciunii pacatului, castigand Iertarea Crucii Lui Hristos, in cantarea de ALILUIA.



Icos 8.

Tu insuti ti-ai tamaduit bolile si ranele, prin Darul Slujirii Lui Dumnezeu, prin care si noi apoi primim tamaduiri ale suferintelor noastre.

Bucura-te podoaba Cuviosilor,

Bucura-te prin care si noi castigam Nadejdea Mantuirii,

Bucura-te mangaietorul bolnavilor,

Bucura-te vindecatorule suferintelor ascunse,

Bucura-te indreptatorule al celor gresiti,

Bucura-te cel care moi inimile celor invrajbiti,

Bucura-te imblanzitorul celor inraiti,

Bucura-te alungarea farmecelor necurate,

Bucura-te dezlegatorule al legaturilor vrajitoresti,

Bucura-te ocrotitorul celor feciorelnici,

Bucura-te scaparea de duhul desfranarii,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 9.

Douazeci si opt de ani te-ai ostenit in sihastrie, dorind mereu cele duhovnicesti, in cantarea de ALILUIA.



Icos 9.

Atat de mult cereai Domnului Darul Rugaciunii neincetate, incat ziua si noaptea te nevoiai sa o castigi.

Bucura-te Rugatorule fierbinte,

Bucura-te Purtatorule de Rugaciune,

Bucura-te ca si in somn te Rugai,

Bucura-te ca Darul ei l-ai primit,

Bucura-te ca multi la Rugaciunea ta alergau,

Bucura-te ca multi la Rugaciunile tale se implineau,

Bucura-te ca si noi la Rugaciunea ta nadajduim,

Bucura-te ca din Darul Rugaciunii tale ne hranim,

Bucura-te ca prin tine si noi Dar de Rugaciune dobandim,

Bucura-te Parinte Omul Rugaciunii

Bucura-te Cuvioase, Chipul Rugaciunii neincetate,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 10.

Atat de mult doreai sa dobandesti Rugaciunea neincetata a Inimii, Rugand mereu pe Maica Domnului sa ti-o inlesneasca prin cantarea de ALILUIA.

Icos 10.

Si intr-o zi la Sf. Liturghie, in timpul Axionului insusi Maica Domnului, ti se arata parca aievea, cum iti da Un Potir sa-l tii la piept, din care ai simtit ca iese o putere de Rugaciune.

Bucura-te ca din Potirul Liturghiei Rugaciunea ai primit,

Bucura-te ca prin Maica Domnului Potirul Domnului Iisus ti s-a daruit,

Bucura-te ca Potirul Inimii ti s-a dezvaluit,

Bucura-te ca prin acesta Rugaciunea neincetata ai pornit,

Bucura-te, ca de atunci Izvor de Rugaciune curge din Inima ta,

Bucura-te, ca ai devenit propovaduitorul acesteia,

Bucura-te ca pe toti la Rugaciune ii indemni,

Bucura-te Povatuitorule al Tainei Rugaciunii,

Bucura-te descoperitorul Rugaciunii din Potirul Liturghiei,

Bucura-te ca facand Inima Potir, Rugaciunea se primeste,

Bucura-te, ca prin Maica Domnului aceasta se dobandeste,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 11.

Dupa mutarea ta din aceasta lume, in smerenie ai vrut sa ramai, neuitand insa pe Fii tai duhovnicesti, ce canta ALILUIA.

Icos 11.

Si noi avem mare nevoie de ajutorul tau, de aceea ne-ai dat totusi Sfintele tale Moaste, prin care cele de trebuinta sa primim.

Bucura-te Parintele nostru duhovnicesc,

Bucura-te Iubire de Parinte mult induratoare,

Bucura-te prin care Mila primim,

Bucura-te grabnicule ajutator in nevoi,

Bucura-te ocrotitorul nostru intru primejdii,

Bucura-te ascultatorul necazurilor noastre,

Bucura-te alinatorul suferintelor noastre,

Bucura-te opritorul rautatii viclene,

Bucura-te potolirea si alungarea duhurilor desfranarii,

Bucura-te liman de scapare,

Bucura-te, degraba impacare a celor invrajbiti,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 12.

Iti multumim Sfinte Parinte, ca nu te-ai scarbit de neputintele si pacatosenia noastra. Te rugam, nu ne lepada dintre Fii tai duhovnicesti, ca si noi cantam ALILUIA.

Icos 12.

Te rugam Sfinte Cuvioase Parinte Antonie, cel care stii ispitele vietii pamantesti, ajuta-ne in tot ceasul de cumpana si incercare.

Bucura-te Mila de cer pentru noi pamantenii,

Bucura-te Iertare coborata de Sus,

Bucura-te prevedere si scapare de primejdii,

Bucura-te intarire in ceas de ispita,

Bucura-te care ne platesti din faptele tale, datoriile noastre,

Bucura-te milostiv noua celor nevrednici,

Bucura-te iti cantam si noi cei saraci cu Sufletul,

Bucura-te te laudam si noi umilitii,

Bucura-te Parinte bun si iertator,

Bucura-te cel care niciodata nu ne lepezi,

Bucura-te Dragoste care de nimic nu se imputineaza,

Bucura-te Daruire, care niciodata nu conteneste,

Bucura-te Sfinte Preacuvioase Parinte Noule Antonie.

Condac 13.

O Sfinte Noule Antonie, Parintele nostru, cu Rugaciunile tale neincetate si pe noi ne ajuta sa putem duce Crucea noastra pana la Invierea Sufletului, ca sa fim si noi Fii imparatiei Lui Hristos, unde sa cantam vesnic ALILUIA.

(de trei ori)


Se repeta Icos 1.

Rugaciune.
Iti multumim Doamne Iisuse Hristoase, ca ne-ai daruit pe Parintele nostru Antonie de la Iezer, ca sa ne fie mijlocitor si ajutator in neputintele noastre.

Daca nu am avea pe Sfintii Tai Rugatori, ce ne-am face noi ?...

Sfinte Parinte Antonie, toata viata ta ai inchinat-o Iubirii de Dumnezeu. Coboara o picatura de Iubire si pentru noi. Suntem rai si cu pacate de moarte, dar nu deznadajduim de mantuirea noastra, alergand si la sprijinul tau.

Roaga-te Sfinte Parinte Noul Antonie si pentru noi, impreuna cu Preacurata Nascatoarea de Dumnezeu, Mijlocitoarea Lumii catre Hristos, AMIN.
(Alcatuit de Ierom. Ghelasie Gheorghe, Frasinei)

Premii proaspete! :)

Am fost premiata! Nu am luat premiul la concursul despre care stiti deja,dar am primit alte doua premii, mult mai importante,caci sunt de la o persoana pe care o apreciez, o doamna a blogosferei culinare, doamna Elena!

Multumesc frumos, draga doamna! :)

Acestea sunt premiile:

care merg de la mine la:
April
Niko
Tunde
Loredana
Andreea - Gurmandino.
Darry Anna

O zi excelenta!
Ana

UPDATE: Am primit aceste premii si de la Carmen! Iti multumesc, Carmen draga! :* :XXX

Bread for the Journey

Jurnalul Anei - foto

Troparul Intrării în Biserică a Maicii Domnului Astăzi înainte-însemnarea bunăvoinţei lui Dumnezeu şi propovăduirea mântuirii oamenilor, în Biserica lui Dumnezeu luminat Fecioara se arată şi pe Hristos mai înainte Îl vesteşte. Acesteia şi noi cu mare glas să-i cântam: Bucură-te plinirea rânduielii Ziditorului.

Rugăciune pentru întreaga lume
Sf. Siluan Athonitul

Doamne, îndreptează-ne, precum o mamă duioasă îşi îndreptează copiii săi mici. Dă fiecărui suflet să cunoască bucuria mântuirii Tale şi puterea ajutorului Tău. Dă uşurare sufletelor chinuite ale poporului Tău şi pe noi, pe toţi, ne învaţă prin Duhul Sfânt, să Te cunoaştem pe Tine. Se chinuieşte sufletul omenesc pe pământ, Doamne, şi nu poate să se întărească cu mintea întru Tine, pentru că nu Te cunoaşte pe Tine, nici bunătatea Ta. Mintea noastră este întunecată de grijile lumeşti şi nu putem pricepe bunătatea dragostei Tale. Tu ne luminează. Milostivirii Tale toate îî sunt cu putinţă. Tu ai spus în Sfânta Evanghelie că morţii vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu şi vor învia. Aşa fă acum: ca sufletele noastre moarte să audă glasul Tău şi să învie, întru bucurie.
Amin.



Duminica placuta!
Ana

Friday Flowers

In fiecare zi de vineri, bloggerii posteaza pe blogul lor o fotografie proprie cu buchete sau doar o singura floare. Cu siguranta "este voie" sa scrii si ceva pe langa aceasta fotografie, insa nu obligatoriu.

Daca doriti sa participati (oricine are un blog poate participa), copiati in postarea "Friday Flowers" de pe blogul vostru codul HTML

<a target="_blank" href=" http://jurnalulanei.blogspot.com/2009/08/ce-este-friday-flowers.html "> <img border="0" src=" http://i842.photobucket.com/albums/zz342/jurnalulanei/bannerfriday-1.jpg " /></a>

al banner-ului apoi lasati numele vostru si un link catre postarea voastra la comentarii.

Ana

De post foarte, foarte simplu!

Mai intai o salata, simpla de tot. De ce o postez? Din marea mea simpatie pentru rodie :))
Este vorba de o simpla salata mixt sau mediteraneeana, care a fost imbogatita cu  rodie, si a iesit un deliciu,din care poti manca aproape fara grija, doar rodia e cu  calorii :)) Glumesc, desigur!

Priviti ce frumos arata! ( ardeiul e de decor, nu pot sa mananc chiar atat de iute :D )

Lunea trecuta Jurnalul National a vandut odata cu ziarul un volum cu retete de post si de sarbatoare. De acolo am pregatit o reteta de cartofi cu mujdei de usturoi la cuptor. Simplu ca buna ziua, de post si gustos!

Servita cu o rosie natur!

Spor la treburi!
Ana

Mai intai despre concurs :)

Am obtinut un onorabil loc 23! :)) si 176 de voturi !
Ador acest numar, este numarul meu favorit :D si pot sa spun ca ma obisnuisem deja cu ideea ca nu voi ajunge printre finalisti,asa ca rezultatul nu a fost deloc o surpriza.
Tinand cont de faptul ca am concurat cu adevarate maestre in materie,sunt multumita !
Si vreau sa le multumesc din toata inima tuturor celor care m-au votat, si sa le daruiesc niste flori virtuale:

odata cu toata pretuirea mea! :X
 Vor urma si florile de vineri,dar nu cred ca tot in aceasta seara ( ma chinuie o durere de masea de vreo trei zile...)
Pe curand!
Ana

Pentru o seara linistita!

Stiu, e cam devreme pentru colinde, dar e asa de frumos,incat vreau sa il ascultam impreuna!



Ana

Rugaciune pentru post

"Dumnezeul nostru, nadejdea tuturor marginilor pamantului si a celor ce sunt pe mare, departe, Cel ce mai inainte ai intocmit, prin Legea Ta Veche si Noua aceste zile de post, la care ne-ai invrednicit sa ajungem acum, pe Tine Te laudam si Tie ne rugam: intareste-ne cu puterea Ta, ca sa ne nevoim intru ele cu sarguinta, spre marirea numelui Tau celui sfant si spre iertarea pacatelor noastre, spre omorarea patimilor si spre biruinta asupra pacatului; ca impreuna cu Tine rastignindu-ne si ingropandu-ne, sa ne ridicam din faptele cele moarte si sa petrecem cu bunaplacere inaintea Ta in toate zilele vietii noastre. Ca Tie se cuvine a ne milui si a ne mantui pe noi, Hristoase Dumnezeule si Tie slava inaltam, impreuna si Celui fara de inceput al Tau Parinte, si Preasfantului si bunului si de viata facatorului Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor.
Amin."
(Rugaciune care se citeste in fiecare post)

Post binecuvantat si de folos!
Ana

Prima mea reteta in stil asiatic

Am pregatit-o astazi, asa cum va spuneam aici .
Reteta o am de la o colega de serviciu, si pot sa va spun ca este un deliciu!
Pui cu legume gatite in wok cu garnitura de orez prajit! Miam,miam! Stiu,incepe postul dar dupa... o sa imi dati dreptate ca e delicioasa!
Am pozat-o pana mi-a spus mama iar ca eu mananc pozele daca nu ma astampar :))

Ingrediente:
- un piept de pui mai mare, dezosat si fara piele;
- un ardei rosu, unul verde;
- o ceapa mai mare de apa;
- sos de soia ( light- de la Mega Image)
- sos Uncle Ben's chinezesc ;
- o cescuta de vin rosu ( optional);
- orez, apa;
- sare, ulei.

Cum se pregateste:



Se spala bine si se taie pieptul de pui in cubulete ( eu intai am fiert si spumat carnea, asa procedez la orice mancare, daca nu e pregatita carnea la gratar).
Se caleste in ulei intr-un wok, se taie ceapa solzisori, iar ardeii fasii subtiri si se adauga puiului in wok.
Se pun apoi sosul de soia si sosul Uncle Ben's, un pic de apa si sare si se lasa sa se gateasca bine.
Separat se fierbe orezul in apa cu sare, iar cand acesta este fiert se pune intr-o tigaie cu putin ulei si se prajeste ( a nu se intelege ca se carbonizeaza :D )

Se pune in boluri si se serveste cu betisoarele :))

Cine poate... cine- nu, serveste clasic...in farfurie :P

Pofta buna!
Ana

La targul bio

De la Academia militara. Am fost astazi,dupa biserica.
De fapt  voiam neaparat un borcan cu dulceata de gutui fara zahar de la Topoloveni,pentru ca am ratat lansarea de la MT, iar in magazine nu am gasit ,inca..Am cumparat!

Jurnalul Anei

Cam scumpa... 15 lei/ borcan.

De toate gasesti in targurile acestea... de la nelipsitii mici la fripturi si sarmale - bleah, nu mananc decat facute de mama, nu as putea manca asa in strada pregatite de oricine :D... la legumele cele mai frumoase, si flori superbe, paine- azima de dieta, 10 lei/ punga, miere de toate felurile si tot felul de produse apicole, nuci,migdale, bla,bla... numai macese nu am gasit.
Noi am pus deja gogosari in otet, dar am vazut la targ niste bunaciuni de gogosari doar cu 3 lei/ kg.

Priviti ce legume superbe se lasau scaldate intr-un soare.... aproape de iunie... ceva de speriat cu caldurile acestea!!! La serviciu,toata lumea se teme de...cutremur ( apara-ne, Doamne! )

I-am adus mamei niste dulciuri....scumpe rau de tot- cateva caramele, ciocolata de casa si rulada cu cocos, 24 lei :D
Si am cumparat  spanac pe care il voi pregati in aceasta prima saptamana de post, un spanac atat de frumos si de proaspat, cu 5 lei/ kg.

De la biserica am primit o iconita , un breloc si calendarul pentru 2011 :)

O seara buna!

Ana